Locuri Rezidentiat Medicina Dentara 2012

Decizii ale CMDR publicate in MO [30 iunie 2012] privind Competentele Medicului Dentist si Specialist

Medic Dentist

Chirurgie dento-alveolara

Chirurgie dento-alveolara

 

Chirurgie orala si maxilo-faciala

 

Deciziile 49-52 [30.06.2012] Publicate in Monitorul Oficial

Deciziile 53-55 [30.06.2012] Publicate in Monitorul Oficial

 

HPV & Head and Neck Cancer: A Descriptive Update

Authors: Peter KC Goon, Margaret A Stanley, Jörg Ebmeyer, Lars Steinsträsser, Tahwinder Upile, Waseem Jerjes, Manuel Bernal Sprekelsen, Martin Görner and Holger H Sudhoff

 

Abstract

The incidence of head and neck squamous cell carcinoma (HNSCC) has been gradually increasing over the last three decades. Recent data have now attributed a viral aetiology to a subset of head and neck cancers. Several studies indicate that oral human papillomavirus (HPV) infection is likely to be sexually acquired. The dominance of HPV 16 in HPV+ HNSCC is even greater than that seen in cervical carcinoma of total worldwide cases. Strong evidence suggests that HPV+ status is an important prognostic factor associated with a favourable outcome in head and neck cancers. Approximately 30 to 40% of HNSCC patients with present with early stage I/II disease. These patients are treated with curative intent using single modality treatments either radiation or surgery alone. A non-operative approach is favored for patients in which surgery followed by either radiation alone or radiochemotherapy may lead to severe functional impairment. Cetuximab, a humanized mouse anti-EGFR IgG1 monoclonal antibody, improved locoregional control and overall survival in combination with radiotherapy in locally advanced tumours but at the cost of some increased cardiac morbidity and mortality. Finally, the improved prognosis and treatment responses to chemotherapy and radiotherapy by HPV+ tumours may suggest that HPV status detection is required to better plan and individualize patient treatment regimes.

Full Article [PDF]HPV & Head and Neck Cancer: A Descriptive Update

Timpul de Sangerare (TS)

Informatii generale

Timpul de Sangerare (TS) este un test de investigare a hemostazei primare, fiind astfel un indicator al eficientei fazelor vasculara si plachetara. TS depinde de functia si numarul trombocitelor, prezenta proteinelor plasmatice de adeziune, integritatea matrixului peretelui vascular.

Pregatire pacient

– pacientul nu va lua medicamente care contin aspirina [1] timp de 7 zile inainte de test si se va abtine de la consumul de bauturi alcoolice.

Tehnica de efectuare

– se dezinfecteaza lobul urechii cu eter (nu cu alcool); se incizeaza ferm lobul cu lanteta de 1.5 mm latime si reglata la o adancime de 3 mm, declansandu-se concomitent cronometrul; din 30 in 30 de secunde se absorb picaturile de sange pe o hartie de filtru pana la oprirea sangerarii (metoda Duke)4.

Valori de referinta – 1-4 minute (metoda Duke).

Valori critice - TS > 15 minute.

Semnificatie clinica

TS crescut:

1. Trombocitopenii

- pentru 80000/μl,TS va fi ~10 minute, pentru 40000/μl TS va fi ~20 de minute, pentru mai putin de 10000/μl, TS va fi > 30 de minute daca functia trombocitara este normala.

2. Afectari ale functiei trombocitare

- ereditare: boala von Willebrand, trombastenie Glanzmann, sindrom Bernard-Soulier, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Chediak-Higashi;

- dobandite: uremie, paraproteinemii (mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom), sindroame mieloproliferative acute si cronice, infectii virale, insuficienta hepatica severa, medicamente.

3. Tulburari ale hemostazei secundare

- la 20% din pacientii cu hemofilie, 30% din pacientii cu deficit de factor V, in unele cazuri de afibrinogenemie.

4. Unele boli de tesut conjunctiv

- sindrom Ehlers-Danlos [1;5;6]

 

TS crescut in prezenta unui numar normal de trombocite indica prezenta bolii von Willebrand sau a unei disfunctii trombocitare. Afectiunile vasculare cum sunt vasculitele alergice sau teleangiectaziile hemoragice ereditare nu se insotesc de obicei de prelungirea TS desi uneori pot apare sangerari spontane.

TS scazut poate fi observat la unii pacienti [2] cu hiperlipoproteinemie, diabet zaharat sau ateroscleroza. La acesti pacienti semnificatia clinica nu este precizata [5].

Limite si interferente

TS trebuie efectuat de persoane experimentate.

Factorii analitici care pot fi standardizati sunt: lungimea, adancimea, orientarea si localizarea inciziei. Factorii analitici greu standardizabili sunt temperatura, gradul de irigare si textura pielii. La copii adancimea si lungimea inciziei trebuie sa fie mai mici decat la adult [3;5].

La nou nascuti (in prima saptamana de viata) TS este mult scurtat [3].

TS poate fi fals crescut in cazul consumului excesiv de alcool.

Prezenta unui timp de sangerare normal nu exclude un defect al hemostazei primare atunci cand exista in antecedente episoade hemoragice, iar testele de coagulare plasmatica sunt normale.

Un singur TS prelungit nu dovedeste prezenta unei afectiuni hemoragice. Deoarece o incizie incorecta poate leza miniarteriole din profunzimea lobului urechii, TS se va repeta si la celalalt lob.

Interferente medicamentoase

Cresteri: aspirina, antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice (peniciline, cefalosporine, nitrofurantoin), antidepresive triciclice (imipramin, amitriptilina), fenotiazine (clorpromazina, prometazina), anestezice (halotan), metilxantine (cafeina, teofilin, aminofilin), altele (dextrani, blocanti ai canalelor de calciu, , beta-blocante, nitrati, heparina si anticoagulante orale, substante de contrast)

Sursa: Synevo.Ro

Bibliografie

1. Caliopi Cutcudache. Trombocitopatii. In Paun R, Colita D. Tratat de Medicina Interna – Hematologie – partea aIIa, Bucuresti, 708, 713-714.

2. Frances Fischbach. APPENDIX J-Effects of the Most Commonly Used Drugs. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests, ed.7 Philadelphia, 2009, 1229.

3. Frances Fischbach. Blood Studies; Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and DiagnosticTests, ed 8, Philadelphia, 2009, 152-154.

4. Metode curente pentru analize de laborator clinic. Ministerul Sanatatii, Academia de Stiinte Medicale, Editura Medicala, 1982, 78-79.

5. Patscheke H,Ruf A..Hemostasis. In Lothar Thomas Clinical Laboratory Diagnostics 1st edition, Frankfurt, Germany, 1998, 594-595.

6. Poppa C., Enache F. Metode de explorare a hemostazei. In Paun R, Colita D. Tratat de Medicina Interna -Hematologie – partea aII-a, Bucuresti, 1220-1221.

7. Wallach Jacques, MD. Hematologic Diseases; Coagulation Tests. In Interpretation of Diagnostics Tests-ed.6, 1996, 417-420.

Curs de Inhalosedare pentru Medici

Asociatia Medicilor Dentisti AMEDEO și Tehnical Dent organizează și vă invită la cursul – Inhalosedare și BLS – 

cu Dr.Anca Calin (București)- Trainer BLS  (Basic Life Support)

Cursurile vor avea loc după cum urmează:

1. Arad, 29.09.12 la Hotel Best Western Central***(fostul H.Central)

2. Tîrgu Mureș, 13.10.12

3. Oradea, 10.11.12 Centrul Cultural Lorantffy Zsuzsanna

Inhalosedare  – Obiective Principale - 

  • indicaţiile inhalosedării în stomatologie, medicină generală, chirurgie etc.
  • indicaţiile inhalosedării în pedodontie
  • contraindicaţii şi efecte adverse ale inhalosedării cu protoxid de azot
  • evaluarea stării pacienţilor în vederea recomandării inhalosedării
  • training privind echipamentul de inhalosedare, atenţionări, precauţii în utilizare
  • protocoale de lucru utilizând inhalosedarea
  • monitorizarea stării pacientului şi utilizarea pulsoximetrului pentru monitorizarea saturaţiei periferice de oxigen (SpO2)
  • semne şi simptome specifice expunerii şi supraexpunerii la protoxid de azot
  • costurile asociate inhalosedării: preţuri butelii, închirieri, gaze medicale

Aplicaţii practice:

  • utilizarea aparatului de inhalosedare – efecte pentru fiecare concentraţie de N2O
  • testarea individuală a efectelor inhalosedării cu protoxid de azot din ambele ipostaze: medic şi pacient

 

 BLS (Basic Life Support) – Obiective Principale - 

  • evaluarea stării pacientului
  • protocoale de resuscitare şi de interventie în cazul urgentelor majore (stop cardio respirator)
  • efectuarea corectă a masajului cardiac şi respirator până la venirea echipajelor medicale de urgenţă specializate
  • utilizarea defibrilatoarelor cardiace automate (de acces public)
  • îngrijirea pacientului în situaţii critice până la sosirea ambulanţei

Aplicaţii practice:

  • efectuarea, pe manechin medical, a manevrelor de resuscitare cardio-pulmonară
  • manevra Heimlich
  • defibrilatorul automat extern: folosirea simulatorului pentru crearea de ritmuri şocabile (Fibrilaţie Ventriculară, Tahicardie Ventriculară fără puls) şi neşocabile, protocoale ERC
  • utilizarea pulsoximetrului pentru stabilirea concentraţiei periferice de oxigen (SpO2) şi urmărirea SpO2 în timpul inhalosedării

Durata: orele 10-16 (sau în funcţie de intrebările participanţilor şi aplicaţiile practice hands-on)

Relatii si inscrieri: Steliana Radu; e-mail: steliana@tehnicaldent.ro

AMEDEO: 0259-442723 ; 0770-107.453; e-mail: amedeo-dental.net    site: http://www.amedeo-dental.net

Taxa curs: 400 lei, returnabili în cazul achiziţionării ulterioare (1 an) a unui aparat de inhalosedare

 

FDI Annual World Dental Congress Hong Kong 2012

Welcome to the 100th Anniversary FDI Annual World Dental Congress: a unique event in the 2012 dental calendar, with international outreach and a truly global audience.

Great care has been lavished on an exceptional programme that addresses the major themes and concerns of dental practitioners today, presented by some of the world’s leading clinicians and experts in the field.

Hong Kong itself is a world-renowned centre of business and commerce, culinary expertise and cultural diversity, combining deep respect for its own traditions and a historic openness to cultures and traditions from elsewhere: an ideal place to get to know during the course of the congress and as a point of departure to discover the richness and diversity of mainland China.

Congress dates: 29 August to 1 September 2012

Location: Hong Kong Convention and Exhibition Centre                            

Hong Kong, S.A.R. China

Deadline for abstract submission: 30 March 2012

Registration: opens 16 January 2012

Contact: congress@fdiworldental.org

Sursa: CMDR Cluj

Official Congress Website: FDI Congress

21st Congress Of The European Association For Cranio-Maxillo-Facial Surgery 2012 (EACMFS 2012)

The Congress (11-15 september 2012), with pre-Congress Courses, will offer a rich scientific program including keynote addresses by world experts, panel discussions, oral presentations and poster sessions as well as sponsored symposia. The meeting will give the opportunity to meet old friends and gain new ones.

Dubrovnik is inscribed on the List of World Heritage Sites by unesco and it is the one of the most attractive and famous cities in the world. The city is a highlight of the Adriatic and the whole of Croatia. It is not easy to write about Dubrovnik, it has to be seen and, in particular, experience its history which is reflected in the fascinating and numerous city streets, churches, museums and beaches.

I would like to invite all maxillofacial surgeons sharing the same field of work, as well as all colleagues from related disciplines to join us in the magical City of Dubrovnik.

 

Sursa: Medical.TheConferenceWebsite.Com

Official Congress Website: EACMFS 2012

 

Congresul de Medicina Dentara “Transilvania”

Colegiul Medicilor Dentisti Cluj, Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu”, Societatea Romana de Chirurgie Oro – Maxilo – Faciala si Uniunea Nationala a Asociatiilor Stomatologice (UNAS) organizeaza in perioada 4-6 octombrie 2012, la Cluj-Napoca, Congresul de Medicina Dentara “Transilvania”.

Evenimentul este creditat cu 50 de credite EMC.

Tema congresului:
Accesibilitatea si continutul ofertei contemporane de servicii stomatologice

Temele congresului:

- Endondontia performanta
- Parodontologie moderna
- Ortodontia tuturor varstelor
- Implantul dentar – limite si performante.

Pot participa: medici specialisti si rezidenti in specialitatile medico-dentare, asistenti si tehnicieni dentari .

Taxa de participare se poate achita la sediul CMD Cluj, Str. Titulescu nr. 33, sc. 3, ap. 24, de luni pana vineri intre orele 09.00-14.00

sau in contul bancar:

Raiffeisen Bank – sucursala Cluj-Napoca, IBAN: RO96 RZBR 0000 0600 0598 9676, cu mentiunea “pentru congres”.

Taxa de participare pentru Medici Activi, Medici Rezidenti si Medici Pensionari include:
• participarea la manifestarile stiintifice
• acces in zona expozitionala a sponsorilor
• materialele conferintei: ecuson nominal, card personalizat de acces, brosura si
geanta conferintei, volumul de rezumate ISBN
• pauze de cafea
• mesele de pranz
• dineul de deschidere
• cina festiva
• participarea la tombola
• certificatul de participare cu 50 puncte EMC emis de CMDR

Pentru participantii care se inscriu dupa 15 sept., nu sunt garantate materialele conferintei.
Pentru insotitori se asigura toate beneficiile de mai sus cu exceptia materialelor conferintei
si a certificatului de participare. Iar pentru insotitorii care doresc sa participe doar la cina festiva,
taxa este de 100 RON.

Program social

- Dineul de Bun venit si Cina Festiva
- Turul orasului Cluj- Napoca
- Vizita la Cheile Turzii si la Salina Turda

Taxele de participare:

Medici activi: 400 ron pana la 15 septembrie – 450 ron dupa 15 septembrie

Medici rezidenti / pensionati: 300 ron pana la 15 septembrie – 350 ron dupa 15 septembrie

Insotitori: 200 ron

 

Sursa: PaginaMedicala.Ro

Curriculum de Pregatire in Specializarea Chirurgie Orala si Maxilo-Faciala

Curriculum Rezidentiat Chirurgie Orala si Maxilo Faciala

Viteza de sedimentare a hematiilor – VSH

Informatii generale

Sedimentarea hematiilor apare atunci cand eritrocitele agrega sub forma unei coloane. In mod normal hematiile dintr-o proba de sange sedimenteaza lent datorita incarcaturii de suprafata negative a acestora, care face ca celulele adiacente sa se respinga cand distanta intercelulara scade sub un nivel minim. In anumite afectiuni care determina cresterea proteinelor de faza acuta (α-globuline, fibrinogen) sau imunoglobulinelor, proteinele plasmatice se ataseaza pe suprafata hematiilor si reduc potentialul de suprafata determinand agregarea hematiilor si cresterea sedimentarii acestora2;4.

VSH-ul reprezinta rata la care sedimenteaza hematiile dintr-o proba de sange anticoagulat intr-o ora. Cu cat hematiile sedimenteaza mai repede, cu atat VSH-ul este mai mare, fiind un indicator de raspuns de faza acuta. O crestere a VSH-ului apare la cel putin 24 ore dupa initierea raspunsului inflamator, iar dupa incheierea raspunsului de faza acuta scade cu un timp de injumatatire de 96-144 ore.

In comparatie cu CRP si amiloidul A seric, VSH-ul este crescut si in situatiile in care se produce cresterea concentratiei imunoglobulinelor, complexelor imune si altor proteine4.

Indicatii

  • Test screening in suspiciunea de reactii inflamatorii, infectii, boli autoimune, discrazii plasmocitare.
  • Monitorizarea evolutiei si tratamentului in anumite boli: arterita temporala, polimialgie reumatica, artrita reumatoida, reumatism articular acut, lupus eritematos sistemic, boala Hodgkin, tuberculoza, endocardita bacteriana5.
  • Diagnosticul arteritei temporale, polimialgiei reumatice5.

VSH-ul nu este un test diagnostic pentru o anumita boala si nu trebuie utilizat pentru screening-ul pacientilor asimptomatici2.

Pregatire pacient – à jeun/postprandial; o masa lipidica poate determina alterari plasmatice2;3.

Specimen recoltat – sange venos3.

Recipient de recoltare – vacutainer cu citrat de sodiu 3.8% tamponat sau vacutainer cu EDTA K3 (pentru metoda microfotometrica capilara)3.

Cantitate recoltata – cat permite vacuumul; raportul sange/anticoagulant trebuie sa fie 4/13.

Cauze de respingere a probei – cantitate insuficienta, specimen coagulat, specimen hemolizat1.

Stabilitate proba

  • 2 ore la temperatura camerei (18-26°C): testul ar trebui efectuat la cel mult 2 ore dupa recoltare. Daca este ratata citirea la 1 ora, sangele nu poate fi remixat si refolosit pentru VSH. Testul trebuie efectuat la temperatura camerei3.
  • 12 ore la 2-8°C; daca sangele a fost refrigerat, trebuie reechilibrat la temperatura camerei inaintea efectuarii testului3.
  • 24 ore la 4 – 8 ° C –  pentru probele recoltate pe K3 EDTA ; sangele refrigerat, trebuie reechilibrat la temperatura camerei inaintea efectuarii testului3.

Metode

  • metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora; in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta nu furnizeaza informatii suplimentare3;4.
  • metoda automata de citire VSH (cu ajutorul unui sistem de raze infrarosii) 3.
  • metoda microfotometrica capilara: masoara capacitatea de  agregare a eritrocitelor (prima etapa a sedimentarii) in prezenta aglomerinelor, la 37°C.

Valori de referinta

Barbati:                                                                      Femei:

<50 ani: <15 mm/h                                              <50 ani: <25 mm/h

>50 ani: <20 mm/h                                              >50 ani: <30 mm/h

Semnificatie clinica 

1. VSH crescut

  • Boli de colagen; este cel mai util test pentru diagnosticul si monitorizarea arteritei temporale, artritei reumatoide si polimialgiei reumatice.
  • Infectii, pneumonii, sifilis, tuberculoza, endocardita bacteriana subacuta.
  • Boli inflamatorii: boala inflamatorie pelvina acuta, guta, artrita, nefrita, nefroza.
  • Boli neoplazice.
  • Cresterea imunoglobulinelor serice, mielom multiplu, macroglobulinemie Waldenström.
  • Intoxicatii acute cu metale grele.
  • Distructii tisulare/celulare, infarct miocardic acut, postoperator (valorile crescute se pot mentine pana la 1 luna).
  • Toxemie, hipotiroidism, hipertiroidism.
  • Anemia acuta sau din bolile cronice.

! Un VSH moderat crescut trebuie intotdeauna investigat2;5.

2. VSH normal

  • Policitemie vera.
  • Anemie feripriva.
  • Infectii virale necomplicate, mononucleoza infectioasa.
  • Insuficienta cardiaca congestiva, boala renala activa cu insuficienta cardiaca.
  • Alergie acuta.
  • Ulcer peptic.

! Un VSH normal nu exclude o boala organica non-inflamatorie, disfunctie de organ/neoplazie2;4.

Valori critice - cresteri extreme ale VSH apar in limfoame, carcinoame maligne de colon/san, mielom multiplu si artrita reumatoida2.

VSH >100 mm/h apare in: metastaze, boli renale (in special cele cu azotemie), infectii severe (osteomielita, endocardita bacteriana subacuta), polimialgie reumatica4.

Limite si interferente

1. Variatii fiziologice

  • Menstruatia: VSH-ul creste in timpul ciclului menstrual, atingand nivelul maxim in faza premenstruala si scazand in timpul menstruatiei4.
  • Sarcina: VSH-ul creste continuu incepand cu a 4-a saptamana de sarcina pana in a 3-a saptamana postpartum2 si atinge un nivel maxim de pana la 45 mm/h in prima saptamana postpartum4.
  • Nou-nascuti: VSH-ul este scazut datorita hematocritului crescut si nivelului scazut de fibrinogen4.
  • Femei varstnice (70-89 ani) aparent sanatoase pot avea un VSH foarte mare (pana la 60 mm/h)2.

2. Factori care determina VSH crescut

  • Sange refrigerat2.
  • Anemia: datorita numarului scazut de eritrocite; in anemia feripriva cresterea VSH nu corespunde numarului de eritrocite deoarece microcitoza concomitenta incetineste sedimentarea hematiilor.
  • Macrocitoza.
  • Medicamente: contraceptive orale, dextrani  (datorita absorbtiei pe suprafata eritrocitelor), anticonvulsivante, aspirina,carbamazepina, cefalotin, ciclosporina A, dexametazona, etretinat, fluvastatin, hidralazina, indometacin, isotretinoin, lomefloxacin, metisergid, misoprostol, ofloxacin, procainamida, propafenona, quinina, sulfametoxazol, zolpidem2;4.

3. Factori care scad VSH-ul

  • Temperaturi >20-24°C4.
  • Hiperglicemia2.
  • Hiperlipoproteinemia (in special chilomicronii)4.
  • Hipofibrinogenemia.
  • Policitemia.
  • Hiperleucocitoza2.
  • Prezenta de eritrocite anormale: microcite, drepanocite, echinocite, poichilocite, stomatocite, acantocite, sferocite (prin scaderea suprafetei necesare pentru agregarea hematiilor)3.
  • Casexia5.
  • Medicamente: aspirina, aur, corticotropin, ciclofosfamida, glucocorticoizi, hidroxiclorochina, metotrexat, antiinflamatorii nesteroidiene, penicilamina, sulfasalzina, tamoxifen, trimetoprim2.

 

Bibliografie

  • Synevo.Ro

1. DeMott W, Tilzer L. Hematology. In Laboratory Test Handbook, 3rd Edition, Hudson (Cleveland), 1994, 599-600.

2. Fischbach F, Dunning III M. Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests, Philadelphia, 8 Ed, 2009, 110-111, 1237.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog

4. Thomas L. Tests for the Diagnosis of Inflammation. In Clinical Laboratory Diagnostics, First Edition, Frankfurt/Main, 1998, 698-699.

5. Wallach J. Interpretarea testelor de diagnostic, Ed VII, Trad Ionescu R, Dragomir M, Ed Stiintelor Medicale, Buc, 115-117.

 

Coma Hiperglicemica (diabetica, acido-acetozica, uscata)

Diabetul sever decompensat prezinta grade diferite de cetoacidoza, hiperosmolaritate si hiperglicemie. Cetoacidoza diabetica este o situatie urgenta, care trebuie, dupa primul ajutor, ingrijita in saloanele de terapie intensiva. Mortalitatea este de 5-15% si decesele iatrogene nu sunt rare.

Greselile medicale frecvente in coma diabetica sunt:

1. Confundarea cu alta coma

2. Nedeterminarea glicemiei si glicozuriei

3. Suprahidratarea

4. Necorijarea hiper- si hipopotasemiei

5. Nedecelarea complicatiilor infectioase, a hipoglicemiei iatrogene si a pneumoniei de aspiratie

Nu hiperglicemia este cea care altereaza starea generala, ci sensibilitatea individuala la starea de cetoacidoza. Atitudinea corecta este transportul de urgenta spre sectia de terapie intensiva cu garda de laborator.

Cauze

Coma diabetica este declansata de: 

1. Intreruperea terapiei insulinice

2. Neglijarea dietei

3. Efort fizic exagerat

4. Politraumatism

5. Infarct miocardic

6. Accident vascular cerebral etc

Clinic

Debutul este lent, dupa mancare sau stress. Bolnavul este linistit, cu somnolenta si astenie, greturi, varsaturi, dureri abdominale pana la abdomen chirurgical acut, hipotonie, hipo- sau areflexie osteotendinoasa, piele uscata, gura uscata, miros acetonic, limba uscata, rosie cu depozite fibrinoase, faringe congestionat, respiratie Kussmaul adanca, zgomotoasa cu suspine, cu pauze intre inspir si expir, puls tahicardic 140/bpm, hipotensiune arteriala, hiperglicemie si glicozurie.

Tratamentul de urgenta

Consta in supravegherea respiratiei si administrarea unei perfuzii cu ser si electroliti pentru combaterea deshidratarii ca urmare a poliuriei, varsaturilor si a respiratiei de tip Kussmaul. Se prefera solutia Ringer, avand in medie volumul de 6 litri cu urmatorul orar: cate 1 litru/ora in primele 2 ore; 2 litri in urmatoarele 4 ore; 2 litri in urmatoarele 6 ore. Serul fiziologic produce acidoza dilutionata prin exces de clor, iar bicarbonatul de sodiu se administreaza numai  in functie de pH.

Daca pH este 7,10 se inlocuieste 1 litru din perfuzii cu solutia 1/6 molara de bicarbonat de sodiu. Daca dupa 12 ore de perfuzie glicemia este in jur de 250 mg% se continua cu o perfuzie de intretinere de glucoza 5%. In hiperpotasemii de peste 4-5 mEq/litru nu se adauga potasiu. Glicemia se masoara din ora in ora. Se administreaza la fiecare ora i.v. 20u insulina pana la o glicemie de 200-250 mg%. Sub 200-15- mg% glicemie, insulina este sistata pe cale intravenoasa, continuandu-se la fiecare 4 ore cu injectare subcutana (10-20u) controland glicozuria. Daca pacientul are si un sindrom septic glicemia trebuie sa scada spre 80 mg%. Daca acidoza nu este reversibila se trece la hemodializa. In caz de neconcordanta a datelor de laborator cu starea de coma, se trateaza edemul cerebral cu perfuzie de 100-200 ml manitol 20% si cortizon. Concomitent cu aceste examinari de laborator si tratamentele specifice pentru corectarea acestora, in cadrul primului ajutor se mai are in vedere terapia de urgenta a infectiilor si aspiratia gastrica in caz de varsaturi repetate.

 

 

Dupa G. Baciut in Urgente Medico-Chirurgicale In Stomatologie

Ed. Med. Univ. “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca 2002

Efectele secundare ale radioterapiei

Efectele secundare ale radioterapiei sunt legate de leziunile celulare provocate direct prin degradarea ADN-ului de catre radiatii sau indirect prin intermediul radicalilor liberi derivati din oxigen in urma radiohidrolizei apei din tesuturile iradiate. Repararea leziunilor celulare depinde de doza de iradiere, care daca este mica, provoaca rupturi simple ale ADN-ului celular, iar daca este mai mare, provoaca rupturi duble. In acest ultim caz leziunile ADN-ului nu mai sunt reparabile, iar celulele mor la fiecare incercare de diviziune (moartea mitotica).

In aceste circumstante, tesuturile constituite din celule cu un turnover ridicat (cu activitate proliferativa intensa), cum sunt mucoasele si pielea, raspund mai rapid la efectul radiologic decat tesuturile cu o activitate mai lenta sau absenta, cum sunt muschii si osul. Modificarile tisulare mai pot fi produse indirect si prin alterarea structurii conjunctivo-vasculare.

In timpul iradierii antitumorale razele ionizante nu pot fi dirijate exclusiv asupra tesuturilor afectate. Ca sa ajunga la tumoraele vor trebui sa traverseze si tesuturi normale fie la poarta de intrare, fie la poarta de iesire sau la periferia tumorii, unde, in mod deliberat, este inclusa pentru iradiere zona de tesut sanatos reprezentand marginea de siguranta oncologica.

In functie de toti acesti factori se pot intalni reactii acute la iradiere si reactii tardive. Efectele sau reactiile acute privesc in mod deosebit structurile epiteliale: mucoase, tegumente, glande. Efectele sau reactiile tardive privesc indeosebi tesuturile conjunctive.

Efectele acute:

1. Radiomucozita - Reactia mucoasei orale si faringiene sau mucozita reprezinta manifestarea cea mai precoce fata de radioterapia antitumorala. Clinic se poate remarca, pe langa senzatia de arsura si usturime, un eritem mucozal viu, care in urmatoarele zile (12-17) se acopera cu un exsudat fibros diseminat pe intreaga zona iradiata.

2. Radioepitelita - Turnover-ul din piele este ceva mai lent decat cel al mucoasei. Ca urmare si manifestarile locale cutanate vor apare mai tarziu decat la tratamentul ionizant si, in functie de doza administrata, se poate manifesta ca o radioepitelita uscata sau umeda. Cea uscata se manifesta sub forma descuamativa iar cea umeda ca rezultat al unei doze mai mari de iradiere, se manifesta sub forma unui eritem cutanat acoperit cu un exsudat seros. Ca si in cazul mucozitei, vindecarea are loc dupa 3 saptamani de la sfarsitul iradierii.

3. Depilarea - Reprezinta pierderea parului din zona care cade sub incidenta razelor ionizante. Fenomenul are loc destul de precoce, atat la poarta de intrare cat si la poarta de iesire a razelor ionizante. In zona cea mai apropiata de tumora, doza fiind marita, depilarea este permanenta.

4. Hipo sau Ageuzia - Reprezinta diminuarea sau pierderea completa a gustului dupa radioterapie si pare a fi corelata cu diminuarea calitativa si cantitativa a salivei. In mod obisnuit functia gustativa se reinstaleaza dupa cateva luni de la iradiere, dar exista si cazuri cand infirmitatea ramane permanenta.

5. Xerostomia - Reprezinta senzatia de uscaciune a gurii determinata de diminuarea pana la disparitia totala a secretiei salivare.

6. Infectia - Infectia orala obisnuita dupa iradierea antitumorala nu este cea bacteriana. Candidoza este infectia obisnuita, in astfel de situatii, si ea reprezinta urmarea modificarii biocenozei orale pe fondul xerostomiei si a radiomucozitei.

Efectele tardive:

1. Ischemia - Apare ca urmare a distrugerii endoteliului vascular. Celulele acestui endoteliu au un turnover de cateva luni.

2. Fibroza - Este intalnita la nivelul tesutului conjunctiv. Moartea celulelor din tesuturile conjunctive atrage fibroblastii migranti ducand la depozite excesive de colagen, care apare clinic ca fibroza.

3. Necroza tesuturilor moi - Are la origine tulburarile vasculare deja descrise. In cazul mucoasei orale aceste tulburari din stratul submucos duc la grade diferite de atrofie, teleangiectazie si fragilitatea mucoasei.

4. Osteoradionecroza - Necroza osoasa dupa radioterapie isi are originea in vulnerabilitatea endoteliului vascular si in cea a osteoblastelor si osteoclastelor la razele ionizante. In aproape toate cazurile peste aceasta osteoradionecroza se suprapune infectia ducand la osteomielita pe fond osteoradionecroza.

 

 

Dupa Rotaru Al. in Chirurgie Orala si Maxilo-Faciala (sub redactia C. Burlibasa) Ed. Medicala, Buc. 2008

 

Modalitati de utilizare ale chimioterapiei

Chimioterapia se utilizeaza sub forma de monochimioterapie sau sub forma de polichimioterapie.

1. Monochimioterapia - a fost prima modalitate chimioterapica introdusa in tratamentul tumorilor maligne, utilizand un singur medicament cum ar fi: Methotrexatul (MIX), Cisplatina, Carboplatina, Bleomicina, 5 Fluorofuracilul (5 FU), care si-au dovedit eficienta in cancerele capului si gatului. Methotrexatul si 5 FU au confirmarea celor mai bune tolerante si a celor mai bune rezultate motiv pentru care aceste medicamente sunt si cele mai utilizate in asocierile medicamentoase din cadrul polichimioterapiei. Altele, cum ar fi: Ciclofosfamida, Mitomycina C, Procarbazina, Hydroxyureea si altele s-au dovedit ineficiente in tumorile avansate ale capului si gatului.

2. Polichimioterapia - a fost introdusa ulterior datorita rezultatelor modeste ale monochimioterapiei privind eficienta si durata. In cadrul polichimioterapiei se utilizeaza o combinatie de 2-3 citostatice, care realizeaza minim 3 deziderate teoretic imposibile pentru monochimioterapie:

a) Distrugere celulara maxima pentru fiecare agent citostatic in parte, in limitele unei toxicitati acceptabile.

b) Asigura un spectru larg de actiune pentru eventualele linii celulare rezistente genetic la unul dintre citostatice.

c) Previne sau intarzie aparitia unor linii celulare rezistente.

Administrarea substantelor chimioterapice se face pe cale generala, sistemica, pe cale regionala, sau in perfuzii prelungite continue. Administrarea pe cale generala este cea obisnuita per os sau parenteral, in dozele si ritmul stabilit de catre chimioterapeut. Administrarea regionala se face prin perfuzii intra-arteriale. In acest mod se conteaza pe cresterea concentratiei locale de citostatic la nivelul organului afectat situat in teritoriul terminal al arterei respective. Pentru domeniul OMF acest mod de administrare si-a dovedit eficienta doar in cancerele linguale. Administrarea in perfuzii prelungite continue reprezinta o modalitate mai noua de chimioterapie si este utilizata de obicei concomitent in combinatie cu radioterapia. Aplicarea ei necesita o dotare cu pompe speciale, internare si supraveghere in spital, deoarece cura terapeutica se intinde pe o perioada de 5 zile. Pentru aceste perfuzii se utilizeaza citostaticele cu o perioada scurta de injumatatire, sau care actioneaza numai in perioada de sinteza a ciclului celular. Intre aceste substante amintim: bleomicina, 5 FU, cisplatinul.

 

 

Dupa Rotaru Al. in Chirurgie Orala si Maxilo-Faciala (sub redactia C. Burlibasa) Ed. Medicala, Buc. 2008

 

Ghid clinic pentru orientarea asupra diagnosticului de melanom: evolutie

1. Varsta – melanomul are incidenta maxima in jurul varstei de 20-45 ani. Melanomul prepubertal este neobisnuit; cand apare in primul an de viata este asociat cu nevii congenitali.

2. Sexul – efectul sarcinii sau al hormonilor sexuali asupra declansarii melanomului si asupra comportamentului sau este controversat; membrele inferioare sunt locuri obisnuite pentru melanomul femeilor albe.

3. Rasa – frecventa este mai mica la rasa neagra.

4. Debut si durata – este interesant de stiut daca melanomul apare dintr-o leziune precursoare, cat de rapid se dezvolta si timpul scurs pana la diagnostic.

5. Dimensiune crescuta sau modificari de culoare – se observa des la melanoamele precoce.

6. Prurit, sensibilitate, ulcerare, sangerare – sunt simptome importante de avertizare pentru melanom si cu exceptia pruritului sunt deseori indicatori pentru boala tardiva.

7. Expunerea la soare – expunerea marita, mai ales arsuri solare severe si persoanele blonde cu piele deschisa (fototipuri de piele I si II) sunt asociate cu risc crescut.

8. Antecedente de melanom – creste riscul de melanom de pana la 9 ori.

9. Antecedente familiale de melanom – creste riscul de melanom de pana la 8 ori.

10. Antecedente familiale de nevi displazici – cresc de asemenea considerabil riscul de melanom.

 

 

Dupa: Burlibasa C – Chirurgie OMF, Ed. Medicala, Bucuresti 2008

 

Grile Rezidentiat 2011 Cluj-Napoca

Varianta scanata (calitate imbunatatita) a grilelor de la rezidentiatul din Centrul Universitar Cluj Napoca [2011] aici.

Grile corecte Medicina Dentara


Pagini

Blog Stats

  • 139,866 hits
noiembrie 2014
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Flickr Photos

X. The Bright Side of Business - London: In an Endless Rush

Beech Mist 2

The fight goes on

More Photos

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 651 other followers

free counters

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 651 other followers